Investeste în oameni !
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritara nr. 1: “Educatia si formarea profesionala în sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere"
Domeniul major de interventie 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare profesionala”
Titlu proiect: PEER (Profesionisti în Educatie Europeana si Reforma)
Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/54379
Beneficiar: Inspectoratul Scolar Judetean Galati
 
Studiu de impact al proiectului
POSDRU87/1.3/S/54379
Al doilea an de implementare
2012
 
Autori:Prof. Cristina Butnaru
Prof. Nicoleta Crînganu
Prof. Aurora Sava
Coordonator:Prof. Laura Marin

Argument

Prezentul studiu de impact are doua componente: una cantitativa, în care este analizata componenta grupelor constituite în cadrul cursurilor de formare continua, în functie de indicatorii proiectului, dar si în functie de mediul si scolile de provenienta ale formabililor, în functie de categoriile de angajati implicati în stagii de formare, categorii de vârsta si formare initiala, si una calitativa, referitoare la nevoile de formare în privinta stagiului Managementul clasei, managementul crizei, în cadrul celei de-a doua componente, urmarindu-se impactul formarii continue în sistem blended-learning.

În prima parte, studiul a urmarit identificarea categoriilor implicate cel mai mult în programele de formare oferite prin proiect, dar si identificarea nevoilor de formare pe categorii de cursuri, în functie de cursantii înscrisi si de optiunile lor din baza de date a proiectului. De asemenea, s-a mai luat în calcul ca, în al doilea an de implementare, 2012, nu s-au desfasurat toate cursurile. În cea de-a doua parte, studiul se centreaza asupra metodei de formare care induce noutatea în program.

Studiul mai urmareste, la nivel global, natura modificarile pe care cursurile de formare continua desfasurate în anul 2012 le-a produs în sistem, atât în ceea ce priveste schimbarea mentalitatilor angajatilor din învatamântul preuniversitar, cât si în ceea ce priveste metodele aplicate la clasa, gestionarea abilitatilor proprii si ale elevilor, a continuturilor învatarii, în vederea aplicarii Legii nr. 1 a educatiei nationale, în sensul trecerii de la viziunea didactica la cea curriculara, de la curriculumul centrat pe obiective, la curriculumul centrat pe competente.

În plus, studiul a urmarit sa puna la dispozitia facotirlor de decizie de la nivelul unitatilor de învatamânt preuniversitar (prescolar, primar, secundar inferior si secundar superior) a instrumentelor necesare administrarii si dezvoltarii scolii – ca entitate si ca institutie de formare initiala – în contextul descentralizarii. Astfel, cursurile legate de Achizitiile publice, Asistent relatii publice si comunicare si Euromanager scolar s-au centrat pe dezvoltarea de politici educationale performante în domeniul sistemului de achizitie, al managementului, dar si al constructiei de imagine pentru comunitatea scolara care a devenit publicul-tinta al proiectului, prin cursurile de formare continua la care au participat angajatii sai. De asemenea, pornind de la circulatia libera a persoanei în Uniunea Europeana si dezvoltarea unitatii de învatamânt prin proiecte si parteneriate scolare, în cadrul unor programe de reforma finantate de catre Uniunea Europeana, studiul a urmarit natura impactului pe care cunoasterea limbilor straine îl are asupra initierii si implementarii de proiecte de reforma si parteneriate internationale, în speta, europene. În acest context, pe fondul utilizarii pe scara larga a limbii engleze în tarile cu care scolile românesti, în speta, cele galatene si ialomitene, pot încheia parteneriate pentru învatare sau reforma, limba engleza a fost privilegiata, atât în privinta solicitarilor cursantilor, cât si în ceea ce priveste numarul de grupe formate.

În al treilea rând, introducerea de metode adaptate particularitatilor de învatare ale elevului mileniului III, a privilegiat cursurile de ECDL (Permisul de utilizare a calculatorului), atât în scopul folosirii lui la clasa, pentru crearea de lectii atractive, cât si din nevoia de a obtine certificari pentru tipul de demers didactic pe care îl utilizeaza profesorul la clasa. În plus, pe fondul diversificarii activitatilor didactice, care nu mai prevad doar însusirea unor continuturi, ci dezvoltarea de competente, cursurile ECDL constituie o forma de alfabetizare care permite schimbari nu doar în privinta orei în sine, ci si în privinta activitatilor extracurriculare si extrascolare, care îsi propun pregatirea pentru viata. În secolul actual, nimeni nu îsi mai imagineaza viata si activitatea profesionala în absenta computerului. De aici si nevoia cadrelor didactice de a învata cum sa utilizeze tehnica multimedia, imitând astfel situatii de viata cu care elevii se vor confrunta la parasirea scolii.

A. Studiul cantitativ al schimbarilor induse de proiect

I. Introducere

În al doilea an de implementare, în cadrul proiectului POSDRU87/1.3/S/54379, PEER (Profesionisti în Educatie Europeana si Reforma), s-au desfasurat cinci cursuri de formare continua: Formator, Achizitii publice, Asistent relatii publice si comunicare, Comunicând în Europa – comunicare în limbi straine, ECDL (Permisul de utilizare a calculatorului) si Euromanager scolar.

Primul curs, cel de Formator, a fost initiat în vederea asigurarii formatorilor necesari implementarii cursurilor de formare, serviciul fiind externalizat. Pentru necesitatile proiectului, au fost formate patru grupe de cursanti, atât cadre didactice auxiliare, cât si cadre didactice de toate disciplinele, implicati în activitate fiind patru formatori. Cursul în discutie a urmarit pregatirea urmatoarelor stagii de formare, dar, mai ales, a cursurilor de Curriculum centrat pe competente, care urmeaza sa fie implementat în anul 2013, la toate disciplinele.

Pentru cel de-al doilea curs, Achizitii publice, grupele s-au constituit din personal cu functie de conducere, urmarindu-se însusirea sistemului national de achizitii publice, în contextul descentralizarii învatamântului preuniversitar, atât la Galati, cât si în Ialomita, serviciul fiind asigurat de catre un formator autorizat. din cadrul sistemului de învatamânt preuniversitar.

În acelasi context, al descentralizarii, cursul de Asistent relatii publice si comunicare a avut un public tinta mai larg, de la personal cu functie de conducere, îndrumare si control, la profesori la catedra sau cadre didactice auxiliare. Cursurile s-au servit de sapte formatori, care si-au desfasurat activitatea în diverse centre de formare continua (Centre de consiliere si orientare în cariera sau Centre de dezvoltare a carierei) din Galati sau Tecuci, respectiv, din Ialomita.

Cursul Comunicând în Europa – comunicare în limbi straine a implicat sase formatori, pentru început, constituindu-se grupe de formare pentru studiul limbii engleze, desi au existat si optiuni pentru limbile franceza si germana, cursurile fiind programate a se desfasura în anul urmator. Stagiul se constituie într-o forma de alfabetizare europeana, absolut necesara în contextul integrarii si al liberei circulatii a persoanei, respectiv, în vederea initierii si implementarii de proiecte în parteneriat la nivel european.

Stagiul de formare Euromanager scolar s-a adresat persoanelor cu functie de conducere, îndrumare si evaluare din sistemul de învatamânt preuniversitar, legat fiind de descentralizarea unitatilor de învatamânt, potrivit Legii 1/2011. Solicitat în special de catre directorii de scoli, cursul a atras totusi si aspiranti la functia de director, de la debutanti, la profesori cu gradul didactic I.

În consecinta, cursurile destinate atât cadrelor didactice, cât si cadrelor didactice auxiliare au urmarit un impact repartizat pe mai multe categorii de itemi: managementul, achizitiile, constructia de imagine, parteneriatele cu scoli din Uniunea Europeana, alfabetizarea pentru mileniul al III-lea – ECDL (Permisul de utilizare a calculatorului), pentru ca, în continuare, ele sa se axeze mai mult pe activitatea propriu-zisa la clasa, prin Managementul clasei. Managementul crizei si Curriculum centrat pe competente. Daca primul se configureaza ca stagiu de formare destinat coagularii claselor de elevi si construirii unor micro-organizatii în cadrul, mai larg, al organizatiei scolare, cel de-al doilea vizeaza efectiv predarea unor continuturi/cunostinte si crearea abilitatilor, respectiv, dezvoltarea atitudinilor, într-un cuvânt, a competentelor asociate unei discipline, însumate, acestea constituindu-se în setul de competente cu care trebuie sa paraseasca elevul scoala.

Studiul urmareste, de asemenea, impactul proiectului pe categorii de personal si vârsta, asupra mediului din care vine cursantul, respectiv, asupra unitatii de învatamânt si a elevilor. Ca urmare, studiul se va organiza în functie de:

  1. Numar de grupe la fiecare curs
  2. Numar total de cursanti, din care:
    1. din mediul urbal
    2. din mediul rural
  3. Categorii de personal:
    1. Personal didactic auxiliar
    2. Personal didactic din învatamântul prescolar
    3. Personal didactic din învatamântul primar
    4. Personal didactic din învatamântul secundar inferior
    5. Personal didactic din învatamântul secundar superior
  4. Categorii de personal didactic pe specializari
  5. Categorii de personal în functie de vârsta, cu accent special asupra tinerilor sub 35 de ani, debutanti în cariera;
  6. Categorii de personal în functie de nivelul de studii:
    1. Licenta;
    2. Masterat;
    3. Doctorat;
  7. Categorii de personal cuprins în indicatorii proiectului:
    1. Consilieri scolari
    2. Mentori scolari
    3. Personal cu functie de conducere, monitorizare, evaluare si control1.

1. Alaturi de indicatorii mentionati la acest punct, se gasesc si alti indicatori, prevazuti la punctele anterioare: învatamânt prescolar, învatamânt primar, învatamânt secundar inferior, învatamânt secundar superior, tineri sub 35 de ani, debutanti în cariera didactica. Aceste categorii au fost prevazute la punctele anterioare.

 

Toate categoriile de formabili au fost raportare la totalul personalului de acelasi tip de specialitate, formare si mediu ocupational, respectiv, la categoria lor de vârsta. De asemenea, s-a studiat impactul asupra scolilor de provenienta, luându-se în calcul dimensiunea scolii, tipul acesteia, precum si mediul în care se afla. Nu în ultimul rând, s-a urmarit raportul pe sexe, în contextul asigurarii egalitatii de sanse pentru grupurile vulnerabile.

II. Ipoteza cercetarii

Impactul proiectului PEER (Profesionisti în Educatie Europeana si Reforma) vizeaza toate categoriile de personal didactic, auxiliar si de predare din învatamântul preuniversitar galatean, indiferent de nivelul studiilor, formarea initiala, mediul profesional sau unitatea de învatamânt în care îsi desfasoara activitatea, cursurile propuse prin proiect fiind solicitate de catre toate categoriile de angajati, care, în felul acesta, devin beneficiari directi ai activitatilor din proiect. De asemenea, în calitate de beneficiari indirecti, elevii, parintii si comunitatea locala sunt vizati de schimbarile de mentalitate, management, viziune si metoda operate de proiect, prin cursurile pe care le implementeaza.

III. Prezentarea instrumentului de cercetare

Cercetarea s-a realizat la nivelul întregului proiect, prin utilizarea bazei de date alcatuite în vederea desfasurarii activitatilor de formare continua, respectiv, prin interpretarea atitudinii pe care au avut-o formabilii, vizibila în cursurile pe care le-au solicitat. Este vorba despre o cercetare de tip speculativ, bazata pe statistica rezultata din baza de date a proiectului. Pornind de la aceasta statistica, s-a constatat ca proiectul a implicat 1113 cursanti la Galati si 481 la Ialomita, totalizând 37 de grupe la Galati si 22 la Ialomita. Astfel, cursul de Achizitii publice a fost solicitat de 25 de cursanti la Galati si 25 la Ialomita, cursul de Formatori, de 98 de cursanti, cursul de Asistent relatii publice si comunicare, de 226 cursanti la Galati si 100 la Ialomita, Comunicând în Europa – comunicare în limbi straine a fost parcurs de 247 de formabili la Galati si 127 la Ialomita si Euromanager scolar, cu 187 de cursanti la Galati si 229 de cursanti la Ialomita.

IV. Repartitia formatorilor

Cursurile începute în 2012 au fost Formator, Achizitii publice, Asistent relatii publice si comunicare, Comunicând în Europa – comunicare în limbi straine si Euromanager scolar. Candidatii pentru cursurile de Formator au fost selectionati pornindu-se de la nevoile proiectului, prin depunere de dosare care reflecta calitatile profesionale ale formabililor. S-au constituit, în felul acesta, patru grupe de cursanti, gestionati de catre S.C. ANDIVIRAC. Pentru formarea lor, s-au folosit cinci formatori, acestia având specializarile: învatator/stiinte sociale, învatator/limba si literatura româna, psiholog scolar, limba engleza, informatica si TIC. Cursul de Achizitii publice a fost sustinut de un singur formator, cu studii economice, specializat în contabilitatea si gestiunea unitatilor de învatamânt preuniversitar. Pentru cursul de Asistent relatii publice si comunicare au fost implicati sapte formatori, având, ca formare initiala, specialitatile: învatator/discipline socioumane, învatator/limba si literatura româna, învatator, discipline tehnice, limba si literatura româna. În cazul cursului de comunicare în limbi straine, Comunicând în Europa – comunicare în limbi straine, formatorii sunt toti profesori de limbi straine, în speta de limba engleza, acesta fiind cursul de limba cu care a început acest stagiu de formare, fiind vorba despre sase formatori, profesori în învatamântul secundar inferior sau secundar superior. De specialisti în informatica s-a bucurat si cursul care acorda permisul de utilizare a calculatorului – ECDL, noua formatori cu studii de Automatizari si calculatoare sau de Informatica teoretica. În fine, cursurile de Euromanager scolar s-au bucurat de sase formatori, absolventi de masterate educationale sau cursuri de formare continua de profil, specializati pe domeniul managerial.

V. Repartitia formabililor dupa mediul profesional

Cursurile de Achizitii publice au fost urmate de personal didactic auxiliar – administratori de patrimoniu, bibliotecari, contabili, contabili-sefi, secretari si secretari-sefi, cu studii de licenta si masterat. Cursurile de Formatori au fost mai putin solicitate de personalul didactic auxiliar, cei mai multi cursanti apartinând categoriei personalului didactic de predare, repartitia acestora privilegiind cadrele didactice care predau în învatamântul secundar inferior sau superior, 72%, dar au urmat cursurile si cadre didactice din învatamântul prescolar, 11%, respectiv, din învatamântul primar, 10%. Cele 13 grupe de cursanti pentru cursul de Asistent relatii publice si comunicare s-au repartizat astfel: 49% apartin categoriei personalului didactic auxiliar, 6% sunt cadre didactice care predau în învatamântul prescolar, 6 %, din învatamântul primar, 36%, din învatamântul secundar inferior sau superior. Demn de remarcat este numarul mare de cadre didactice auxiliare sau de predare având functie de conducere, monitorizare, evaluare si control care au frecventat acest curs – 47%, în timp ce dintre tinerii sub 35 de ani, debutanti în cariera didactica doar 4% au optat pentru Asistent relatii publice si comunicare. Cursul a atras atât absolventi de liceu, cât si de facultate, masterat sau doctorat. Distribuiti în cincisprezece grupe, cursantii de la Comunicând în Europa – comunicare în limbi straine sunt atât cadre didactice auxiliare, 6%, cadre didactice care predau în învatamântul prescolar, 23%, în învatamântul primar, 23%, profesori din învatamântul secundar inferior sau superior – 46%, 24% fiind absolventi de studii liceale, 60%, de licenta, 13%, de masterat si 1% de studii doctorale. Permisul de utilizare a calculatorului – ECDL a atras personalul didactic auxiliar în proportie de 11% din totalul cursantilor, în timp ce 8% dintre acestia sunt cadre didactice care predau în învatamântul prescolar, 16%, în învatamântul primar, 64%, în învatamântul secundar inferior si superior, 11% fiind absolventi de liceu, 66%, absolventi de licenta, 21%, de masterat, iar 0,1%, de studii doctorale. În cazul cursurilor de Euromanager scolar, cele mai interesate s-au dovedit cadrele didactice care predau în învatamântul prescolar, 48%, 9% dintre cursanti provenind din învatamântul primar, respectiv, 42% din învatamântul secundar inferior si superior.

Constatari

Cursurile de Achizitii publice privesc în special personalul auxiliar, motiv pentru care au si fost selectate de aceasta categorie, în timp ce cursurile de Formatori, li se adreseaza într-o mai mica masura, motivat de faptul ca, în cazul personalului didactic de predare este nevoie de cel putin un formator pe disciplina, daca ne raportam la cursurile de Curriculum centrat pe competente, care urmeaza sa înceapa. La acestea se adauga cursurile de Managementul clasei, managementul crizei, destinate, de asemenea personalului de predare, respectiv, cele destinate managerilor care privesc într-o mai mica masura personalul auxiliar. Cursurile de Asistent relatii publice si comunicare au stârnit interesul personalului didactic auxiliar si personalului didactic de predare în egala masura. Astfel, se poate specula ca doresc sa participe la constructia imaginii scolii atât profesorii, învatatoarele si educatoarele, cât si secretarele, contabilele, bibliotecarele sau alte categorii de personal auxiliar. Îmbucurator si semnificativ în acelasi timp este proportia mare în favoarea personalului cu functie de conducere, monitorizare, evaluare si control, 47%, care a frecventat cursul, fapt ce sugereaza nevoia de formare în domeniul comunicarii sociale, respectiv, nevoia de a construi o imagine unitatii de învatamânt, constructie în care se implica tot personalul scolilor. Faptul ca programul de studiu al limbilor straine a atras în special profesori din învatamântul secundar inferior si superior, respectiv, în proportie egala, învatatori si educatoare, sugereaza nevoia de cunoastere a limbilor straine în scoli, nevoie care vine din formele de dezvoltare a scolii – parteneriatele europene, proiectele europene de reforma, imposibil de realizat fara cunoasterea unei limbi straine. ECDL-ul a atras, în schimb, mai degraba profesori din învatamântul secundar inferior si superior, ilustrând, în felul acesta, o nevoie: aceea de a utiliza o tehnica pe care elevii de gimnaziu si liceu o stapânesc deja. Faptul ca mai putine educatoare, respectiv, învatatori, doresc sa învete sa lucreze pe computer la nivel de certificare europeana este legat de specificul activitatii profesionale în învatamântul prescolar, respectiv, primar. Daca, la gradinita, activitatile presupun dezvoltarea sociala a elevului, educarea limbajului, cunoasterea mediului, dezvoltarea fundamentelor gândirii, activitatile fiind mai degraba de grup ele au nevoie mai degraba de prezenta umana, interfata tehnica reprezentând o optiune. La ciclul primar, elevul deprinde principalele instrumente ale gândirii, scrisul, cititul si socotitul, motiv pentru care activitatea cu ajutorul calculatorului nu poate ocupa locul central, în detrimentul utilizarii instrumentelor de scris, respectiv, al formarii deprinderilor de care are nevoie scolarul pentru dezvoltarea ulterioara. Lucrurile se schimba însa la gimnaziu si liceu, fie si pe fondul dezinteresului elevilor fata de scoala, pe masura de înainteaza în vârsta. Oricum, se presupune ca instrumentele gândirii au fost însusite, de unde si nevoia de diversificare a cunostintelor, abilitatilor si deprinderilor, în vederea formarii competentelor. De aceea, utilizarea computerului la clasa are nu doar rolul de a asigura un caracter atractiv demersului didactic, ci si pe acela de a dezvolta si diversifica diferite competente, pentru unele dintre acestea, computerul fiind un ajutor pretios. În acest context, se poate specula ca ECDL-ul a fost solicitat în mai mare masura de catre profesorii din învatamântul secundar din nevoia de a genera activitati mai atractive, mai interesante, dar si din nevoia de a întelege preocuparile elevilor, respectiv, de a vorbi cu acestia în limbajul lor.

Poate parea paradoxal numarul mare de angajati din învatamântul prescolar care au optat pentru cursurile de Euromanager scolar, în raport cu alte categorii de personal. Prin raportare la reteaua unitatilor de învatamânt preuniversitar, se poate observa însa ca solicitantii sunt chiar mai putini decât ar trebui, fiindca unitatile de învatamânt prescolar reprezinta 52% din totalul unitatilor de învatamânt preuniversitar, în timp ce scolile si liceele sunt reprezentate în proportie de 40%. Mai exista un numar însemnat de scoli primare, 8%, însa, situate în mediul rural, în localitati greu accesibile si greu de comasat cu scoli gimnaziale, aceste unitati nu au personalitate juridica si manager propriu, ci sunt structuri ale unor scoli gimnaziale, mai mari, situate, de regula în comune.

În concluzie, solicitarea de cursuri este strâns legata de nevoile de formare ale personalului din învatamântul preuniversitar, caci, dupa cum se poate constata, personalul auxiliar prefera stagii care servesc activitatii sale, în timp ce personalul de predare se orienteaza mai degraba spre cursuri care privesc demersul didactic, de la cele care furnizeaza instrumentele necesare educatiei atractive si de calitate, la cele care au drept consecinta dezvoltarea unor competente de comunicare în Europa, pe fondul stimularii parteneriatelor europene, odata cu integrarea în Uniunea Europeana. Nu în ultimul rând, managerii scolari se întorc la cursuri pentru a învata cum sa se descurce mai bine în activitatea specifica de conducere, administrare, monitorizare si control. Chiar daca cifrele pot parea uneori paradoxale, asa cum s-a dovedit în cazul cursurilor de Euromanager scolar, coroborate cu reteaua unitatilor de învatamânt preuniversitar ele dezvaluie o realitate a scolii, dar si nevoile acesteia.

Ramâne înca de atins indicatorul privitor la mediul de provenienta, rural si urban, al formabililor, constatându-se, în urma analizei statisticilor, ca procentul de cadre didactice care predau în mediul urban si au urmat cursuri în cadrul proiectului este cu mult mai mare decât cel al cadrelor didactice care provin din mediul rural. Astfel, cursul de Achizitii publice a fost urmat de doar 1% din angajatii din mediul rural, ECDL-ul, de 6%, Asistent relatii publice si comunicare de 29%, Comunicând în Europa – comunicare în limbi straine, de 16%, Formator, de 8%. Cu toate acestea, procentul unitatilor de învatamânt rurale îl depaseste pe cel al scolilor urbane – fiind 69% din totalul unitatilor de învatamânt preuniversitar. În schimb, procentul nu reflecta si proportia angajatilor din sistem, fiindca în mediul urban, scolile pot fi de 3-4 ori mai mari decât unitatile rurale. Chiar si asa, numarul formabililor din mediul rural trebuie sa creasca.

VI. Repartitia formabililor dupa formarea initiala

În ceea ce priveste formarea initiala a cursantilor, cifrele înregistrate indica faptul ca au parcurs cursuri de formare continua 13 profesori de biologie, 30, de chimie, 75, de discipline tehnice si educatie tehnologica, 36 de economie si discipline economice, drept si administrative, 35, de educatie fizica, 5, educatie muzicala, 5, educatie plastica, 22, de fizica, 31, de geografie, 37, de informatica, 25, de istorie, 28, de limba engleza, 24 de limba franceza, 63, de limba si literatura româna, 1 profesor de limba rromani, 48, de matematica, 4 pedagogi sau profesori de pedagogie, 19 psihologi sau profesori de psihologie, 29, de religie si 6 profesori de stiinte sociale.

Procentual, la nivelul judetului Galati, au beneficiat de cursurile de formare oferite prin PEER (Profesionisti în educatie europeana si reforma) 6,5% dintre profesorii de biologie, 18% dintre profesorii de chimie, 13% dintre profesorii de discipline tehnice si educatie tehnologica, 7,9% dintre profesorii de educatie fizica si sport, 5,1% dintre profesorii de arte, 9% dintre profesorii de fizica, 14,3% dintre profesorii de geografie, 32% dintre profesorii de informatica, 7,8% dintre profesorii de istorie si discipline socioumane, 11,5% dintre profesorii de limbi moderne, 11,3% dintre profesorii de limba si literatura româna, 9% dintre profesorii de matematica si 8% dintre profesorii de religie.

VII. Repartitia formabililor dupa indicatorii din proiect

Conform indicatorilor propusi prin proiect, pâna la încheierea acestuia, trebuie sa participe la cursuri de formare continua 630 de consilieri scolari, 370 de mentori scolari – mentori de insertie profesionala si mentori de dezvoltare profesionala a profesorilor, 1000 de cadre didactice din învatamântul prescolar, 1200 de cadre didactice care predau în învatamântul primar, 500 de cadre didactice din învatamântul profesional si tehnic, 800 de cadre didactice din învatamântul secundar inferior, 650 de cadre didactice din învatamântul secundar superior, 620 de angajati – personal didactic si didactic auxiliar cu functii de conducere, monitorizare, evaluare si control în învatamânt. Pâna în acest moment, la Galati, au parcurs diferite stagii de formare, 22 consilieri scolari, 87 de mentori scolari, mentori de insertie profesionala si mentori de dezvoltare profesionala a profesorilor, 171 de cadre didactice care predau în învatamântul prescolar, 108 cadre didactice care predau în învatamântul primar, 134 de angajati care predau în învatamântul profesional si tehnic, 195 de cadre didactice care predau în învatamântul secundar inferior, 111 de cadre didactice care predau în învatamântul secundar superior, 38 de tineri sub 35 de ani, debutanti în cariera didactica si 223 de angajati – personal didactic si didactic auxiliar cu functii de conducere, monitorizare, evaluare si control în învatamânt.

Indicatorii proiectului au fost atinsi în proportie de 35% în cazul personalului cu functie de conducere, monitorizare, evaluare si control în învatamânt, procentul cel mai bun de atingere a indicatorilor. Cel mai mic procent de formabili care au parcurs cursurile de formare continua, din personalul aflat în indicatorii proiectului, l-au înregistrat consilierii scolari – 3,4%. Celelalte categorii de personal se afla în aceeasi marja procentuala: educatoare, institutori, profesori pentru învatamântul prescolar, care predau în învatamântul prescolar – 17,1%, mentori scolari, mentori de insertie profesionala si mentori de dezvoltare profesionala a profesorilor – 23,5%, învatatori, institutori, profesori pentru învatamântul primar – 9%, personal angajat în învatamântul profesional si tehnic – 26,8%, profesori care predau în învatamântul secundar inferior – 24,3%, profesori care predau în învatamântul secundar superior – 17%, tineri sub 35 de ani, debutanti în cariera didactica – 11,5%.

VIII. Repartitia formabililor dupa unitatile de provenienta

Studiul de fata a luat în calcul, la acest punct, doar unitatile de învatamânt primar, secundar inferior si secundar superior, respectiv, institutiile de învatamânt tehnic. Studiul nu discuta gradinitele, din cauza dimensiunii lor reduse, chiar daca exista unitati de învatamânt prescolar în care angajatii au participat la cursuri în proportie destul de mare. Impactul lor în comunitate este însa mai mic. În plus, cursurile de formare continua parcurse de catre cadrele didactice din gradinite au un impact mai greu de cuantificat, pe fondul absentei unor forme de evaluare nationale standardizate. Singura metoda care ramâne de utilizat în aceste unitati este chestionarul. Totusi, studiul de impact nu îsi propune interpretarea unor raspunsuri, subiective, din chestionare, ci a rezultatelor obtinute în urma parcurgerii de catre cursanti a stagiilor de formare.

În plus, impactul proiectului a fost urmarit în functie de dimensiunile comunitatii scolare si locale din care vin cursantii, în asa fel încât diseminarea sa se poata face la cât mai multe persoane.

Formabilii vin atât din mediul urban, cât si din mediul rural, din tot judetul. Exista destul de putine unitati în care proiectul nu a ajuns proiectul, neexistând niciun formabil care sa fi absolvit vreun curs de formare continua în cadrul proiectului PEER (Profesionisti în educatie europeana si reforma): Odaia Manolachi, Mihail Kogalniceanu, Cosmesti Deal si Cosmesti Vale, Tiganesti, Balintesti, Lungesti, Radesti, Ganesti, Cavadinesti, Jorasti, Baneasas, Fârtanesti, Viile, Baleni, Grivita, Ivesti, Condrea, Berheci, Cârlomanesti, Ciorasti, Coasta Lupei, Hântesti, Cuca, Rediu, Suhurlui, Draguseni, Smulti, Fundeanu, Adam, Foltesti, Stoicani, Fântânele, Cuza-voda, Izvoarele. Totusi, exista unitati rurale în care impactul proiectului a condus la parcurgerea de cursuri de formare continua de catre mai mult de 10 profesori sau cadre didactice auxiliare din localitate: Scoala Branistea, cu 10 cursanti, repartizati la doua cursuri, Piscu, cu 26 de cursanti, repartizati la 4 cursuri, Slivna, cu 10 cursanti repartizati la un curs, Valea Marului, cu 16 cursanti, repartizati la un curs. Se poate considera ca impactul proiectului asupra comunitatii din localitatile mentionate este foarte bun, fiindca vorbim despre scoli mici, cu maximum 30 de angajati, situate în comunitati mici, cu 5000 de locuitori. Semnificativa este situatia comunei Piscu, unde cadrele didactice nu au optat pentru un singur curs, ci pentru patru, unitatea asigurându-si astfel o diversitate de instrumente de dezvoltare si schimbare.

Cu totul alta este situatia comunei Matca, ale carei unitati se claseaza, în cifra absoluta, printre cele în care proiectul a avut impact. În comuna Matca functioneaza patru scoli, doua fiind comasate sub aceeasi personalitate juridica. Comuna Matca înregistra la recensamântul din 2011 o populatie de 11450 de locuitori, în unitatile scolare din localitate desfasurându-si activitatea peste 100 de angajati. În aceste conditii, cu 10 formabili care au absolit cursuri PEER, se poate observa ca impactul în acesta zona a judetului a fost mic.

Si mai mic a fost impactul proiectului în comuna Pechea, comuna care, la recensamântul din 2011, înregistra 9989 locuitori. Elevii comunei învata în trei scoli gimnaziale si un liceu, personalul angajat în sistemul de învatamânt preuniversitar depasind, si aici 100 de persoane. Totusi, la cursurile de formare continua s-au înscris în total 4 cursanti. Daca mai tinem seama de faptul ca Pechea se afla la aproximativ 30 de km de Galati, cadrele didactice fiind, în mare masura, navetiste, ajungem la concluzia ca echipa de implementare trebuie sa îsi sporeasca eforturile în directia formarii unui numar mai mare de cadre didactice din aceasta localitate.

Un bun impact a avut proiectul în scolile gimnaziale, în unele dintre acestea beneficiind de cursuri de formare continua aproape toate cadrele didactice. Cei mai multi cursanti din proiect vin de la Scoala Gimnaziala „Miron Costin” – 43, repartizati la toate cursurile, mai putin Euromanager scolar. Numar mare de cursanti înregistreaza si scolile „Mihail Sadoveanu” (Scoala 11), „Petru Rares” (Scoala 25), „Gheorghe Marinescu” (Scoala 2), „Stefan cel Mare (Scoala 13), Scoala 43, 33, 38, 29, din Galati si Scoala Nr. 5 Tecuci.

Proiectul a avut totusi cel mai bun impact în unitatile de învatamânt secundar superior: Colegiul Tehnic „Radu Negru”, de unde au participat la cursuri 38 de formabili, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, cu 37 de formabili, Colegiul Tehnic „Paul Dimo” – 31, Colegiul Tehnic de Alimentatie si Turism „D. Motoc” – 28, Liceul Tehnologic de Transporturi Feroviare – 24 etc. O observatie se impune în cazul Colegiului Tehnic „Radu Negru”, ai carui cursanti provind din doua unitati comasate – Colegiul „Radu Negru” si Colegiul Tehnic „Traian”.

Liceele teoretice s-au interesat mai putin de cursurile oferite prin PEER – Colegiul National „Mihail Kogalniceanu”, Colegiul National „Vasile Alecsandri” – 6 cursanti, Colegiul National „Costache Negri” – 12, Colegiul National „Alexandru Ioan Cuza” – 12. Spre deosebire de acestea, în Tecuci, impactul asupra liceelor teoretice a fost mai bun: Colegiul National „Spiru Haret” – 16 cursanti, Colegiul National „Calistrat Hogas” – 13.

Daca raportam participarea la cursurile de formare continua la rezultatele obtinute la examenele din vara anului anterior, constatam ca scolile care s-au implicat în cursurile de formare continua au avut rezultate mai bune. Spre exemplu, la bacalaureat, cele mai bune rezultate, prin comparatie cu mediile de intrare ale elevilor în clasa a IX-a, le-a avut Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, prezent în proiect cu cel mai mare numar de formabili furnizat de o unitate de învatamânt secundar superior. Implicarea mai slaba în formarea continua a profesorilor, se asociaza cu rezultate mai slabe la examene. De exemplu, la Liceul Tehnologic „Ovid Caledoniu” din Tecuci, numarul foarte mic de cursanti (7), în raport cu dimensiunile unitatii de învatamânt, respectiv, cu rezultatele elevilor la examene indica o nevoie de formare mai mare decât în alte unitati. La fel se poate spune si despre Liceul Tehnologic Tudor Vladimirescu, unde participarea foarte slaba la cursuri (1) completeaza tabloul rezultatelor slabe la examene.

În general, se poate spune ca proiectul a avut impact mai mare în mediul urban, unde cadrele didactice si cadrele didactice auxiliare au participat la cursurile de formare continua în mai mare masura, respectiv, un impact mic si foarte mic în mediul rural, în special în localitatile mentionate anterior. De asemenea, se poate remarca buna reprezentare a institutiilor de învatamânt tehnic, respectiv, a unitatilor de învatamânt secundar inferior. Este necesara o mai mare insistenta asupra unitatilor de învatamânt secundar superior, asupra liceelor teoretice.


Recomandari:

În cel de-al treilea an de proiect, echipa de implementare si echipa de management trebuie sa îsi sporeasca eforturile în directia atingerii indicatorilor, mai ales în cazul consilierilor scolari, în cel al angajatilor care predau în învatamântul primar, respectiv, în cazu tinerilor sub 35 de ani, debutanti în cariera didactica.

Este necesara, de asemenea, o mai buna promovare a cursurilor din proiect în comunitatile din mediul rural, de unde s-au înscris pentru formare continua mult mai putini cursanti. Astfel, este de dorit ca, în urmatoarea perioada, sa se înscrie cu prioritate la cursurile proiectului angajati din scolile din nordul judetului – Cosmesti, Furceni, Nicoresti, Poiana, Coasta Lupei, Tepu, Brahasesti, Toflea, Gohor, Berheci, Priponesti, Ciorasti, Ghidigeni, Talpigi, Negrilesti, Munteni, Ungureni, Cavadinesti, Radesti, Ganesti, Oancea. De asemenea, de o atentie speciala ar trebui sa beneficieze scolile de pe linia Tulucesti, Sivita, Fârtanesti, Viile, Foltesti, respectiv, Cuca, Baleni, Vârlezi si Pechea, Schela, Slobozia – Conachi, Izvoarele. Chiar si pe linia artera principala a judetului exista comunitati în care proiectul trebuie sa aiba impact mai mare: Liesti, Ivesti, Umbraresti, Hanu Conachi, Tudor Vladimirescu.

O atentie speciala recomandam în cazul oraselor din judet: Târgu-Bujor si Beresti, în principal, dar si municipiului Tecuci, unde impactul a fost mai mic în comparatie cu Galatiul.

În fine, este bine sa fie luata în calcul o mai buna promovare a proiectului în liceele din orasele mentionate, dar si în cele din mediul rural: Ivesti, Corod, Cudalbi, Tudor Vladimirescu.

B. Studiu de impact al programului de formare continua
Managementul clasei. Managementul crizei

I. Introducere

Chestionarul pentru studiul de impact al programelor de formare continua în sistem blended-learning a fost aplicat în lotul de cadre didactice care au participat la cursuri în perioada 17 decembrie 2011 – 3 martie 2012. Scopul investigatiei a fost aprecierea masurii în care sistemul de formare blended-learning constituie un raspuns la nevoile individuale de dezvoltare profesionala.

Instrumentul de cercetare a fost aplicat pe un esantion reprezentativ de 105 subiecti, selectati prin metoda esantionarii aleatorii. În vederea obtinerii de rezultate relevante pentru scopul cercetarii, raspunsurile subiectilor au fost protejate prin anonimat.

II. Ipoteza cercetarii:

- programele de formare în sistem blended-learning constituie o modalitate optima de raspuns la nevoile de dezvoltare profesionla, pentru cadrele didactice participante la cursurile oferite în acest sistem de Proiectul „PEER (Profesionisti în Educatie Europeana si Reforma)”.

III. Prezentarea instrumentului de cercetare

Chestionarul a fost elaborat în concordata cu normele cercetarii pedagogice, prin includerea de itemi care sa vizeze strict problematica cercetata si care sa asigure posibilitatea efectuarii de corelatii statistice. Limitele nestandardizarii au fost diminuate prin folosirea de variabile numerice, de tip scala, ceea ce a permis reducerea subiectivitatii si cresterea gradului de reprezentativitate a rezultatelor statisticii de tip descriptiv.

Instrumentul de cercetare a cuprins urmatorii itemi:

  1. Programul de formare în sistem blended-learning la care am participat a fost:
  2. Programul de formare a raspuns nevoilor mele de dezvoltare profesionala într-o masura:
    Foarte mica 1_______2_______3_______4_______5 Foarte mare
  3. Pentru activitatea pe care o desfasor cu elevii mei, tematica programului de formare a fost:
    Inutila 1_______2_______3_______4_______5 Foarte utila
  4. În raport cu nevoile mele de dezvoltare profesionala, activitatile desfasurate în sala de curs au fost:
    Ineficiente 1_______2_______3_______4_______5 Foarte eficiente
  5. În raport cu nevoile mele de dezvoltare profesionala, activitatile desfasurate pe platforma online au fost:
    Ineficiente 1_______2_______3_______4_______5 Foarte eficiente
  6. Combinatia dintre activitatile de formare directa si activitatile pe platforma online mi s-a parut:
    Aleatorie, neechilibrata 1_______2_______3_______4_______5 Bine organizata, echilibrata
  7. Pe parcursul activitatilor online, sprjinul acordat de formatori pentru propria dezvoltare profesionala a fost:
    Insuficient 1_______2_______3_______4_______5 Foarte mare
  8. Consider ca platforma online a fost:
    Inaccesibila, dificil de utilizat 1_______2_______3_______4_______5 Accesibila, usor de utilizat
  9. În raport cu nevoile mele de dezvoltare profesionala si în comparatie cu programele clasice de formare, programele în sistem blended-learning sunt:
    Ineficiente 1_______2_______3_______4_______5 Foarte eficiente
  10. Dupa parcurgerea acestui program de formare, prefer sistemul blended-learning într-o masura:
    Foarte mica 1_______2_______3_______4_______5 Foarte mare

IV. Prelucrarea rezultatelor obtinute ca urmare a administrarii chestionarului

Prelucrarea rezultatelor s-a realizat cu ajutorul programului statistic "SPSS". Pentru fiecare item au fost generate interpretari cantitative, specifice statisticii descriptive (prin analiza frecventelor si a procentajelor) care sunt însotite de interpretari de tip calitativ. Rezultatele au fost ilustrate cu ajutorul diagramelor, ceea ce permite o vizualizare optima si o comparatie atât empirica, intuitiva, cât si una stiintifica, posibil de realizat prin corelatii.

Date generale:
N = numarul de subiecti ai lotului de cercetare
105 = raspunsuri valide
 
NValid105
 Missing0
 

Itemul 1 – a fost introdus în chestionar în scopul identificarii experientei anterioare a cursantilor vizând participarea la programe de formare în sistem blended-learning

Experienta anterioara
 FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid 19489.589.589.5
 21110.510.5100.0
 Total105100.0100.0 

Deoarece, în procent de 89,5%, respondentii s-au aflat la prima experienta de formare în sistem blended-learning, cercetarea impactului este justificata.

 

Itemul 2 – a vizat masura de raspuns al programului de formare, în ansamblul sau, la nevoile de dezvoltare profesionala ale cursantilor.

Raspunsul programului de formare la nevoile de dezvoltare profesionala (abordare generala)
 FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid 376.76.76.7
 43836.236.242.9
 56057.157.1100.0
 Total105100.0100.0 

Din prelucrarea statistica rezulta faptul ca, într-un procent semnificativ , programul de formare a raspuns la nevoile de dezvoltare profesionala într-o masura foarte mare (57,1% raspuns pentru variabila 5) Variabila numerica 4 (36,2%) indica un raspuns multumitor si doar 6,7 procente reprezinta un raspuns de satisfactie medie. Este de remarcat faptul ca niciun cursant nu a considerat ca programul de formare a raspuns nevoilor de dezvoltare profesionala la nivel minim.

 

Itemul 3 – a fost raportat la activitatea didactica a cursantilor. A fost necesara aceasta nuantare întrucât exista situatii în care nevoile generale de dezvoltare profesionala coincid partial cu nevoile concrete, referitoare strict la activitatea cu elevii.

Utilitate în activitatea cu elevii
 FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid 3109.59.59.5
 43836.236.245.7
 55754.354.3100.0
 Total105100.0100.0 

Se constata o corelatie între raspunsurile de la acest item cu raspunsurile de la itemul anterior. 54,3% dintre respondenti considera ca tematica programului de formare la care au participat este foarte utila pentru activitatea la clasa. Aceasta constatare confirma ipotezele de lucru anterioare elaborarii documentatiei pentru acreditare.

 

Itemul 4 – a vizat legatura dintre activitatile de formare directa si modul lor de raspuns la nevoile de dezvoltare profesionala ; începând cu acest item, s-a urmarit o analiza particularizata a programului de formare, în functie de tipul activitatilor constituente.

Componenta de formare directa
 FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid 31110.59.510.5
 43634.336.244.8
 55855.254.3100.0
 Total105100.0100.0 

Se observa ca 55,2% dintre respondenti apreciaza activitatile de formare directa cu un grad foarte mare de eficienta. 34,3% considera ca aceste activitati au raspuns într-un mod multumitor nevoilor de dezvoltare profesionala, iar 10,5% sunt de parere ca formare directa s-a situat la un nivel mediu de eficienta. Aceasta realitate poate fi explicata fie prin redundanta tematica generata participarea la alte programme de formare, fie prin unele dificultati de selectare, prelucrare si adaptare a continuturilor la nevoile concrete, individuale.

 

Itemul 5 - a vizat legatura dintre activitatile de formare online si modul lor de raspuns la nevoile de dezvoltare profesionala.

Componenta de formare online
 FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid 31110.510.510.5
 43937.137.147.6
 55552.452.4100.0
 Total105100.0100.0 

Între raspunsurile la itemul precedent si cel prezent exista diferente nesemnificative statistic. Justificarea procentului de 10,5% (raspuns mediu la nevoile de dezvoltare profesionala) poate avea însa ale surse:

Este de remarcat, si în raspunsurile obtinute la acest item, nonraspunsul pentru variabilelele 2 si 1. Aceasta înseamna ca nu au existat cursanti nemultumiti de modul în care platforma online s-a adresat nevoilor individuale de dezvoltare profesionala.

 

Itemul 6 – a fost introdus în chestionar în vederea investigarii modului în care cursantii au perceput echilibrul dintre cele doua componente ale programului de formare (directa si online)

Combinatia dintre formarea directa si formarea online (sistemul blended-learning)
 FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid 3109.59.59.5
 43937.137.146.7
 55653.353.3100.0
 Total105100.0100.0 

53,3% (raspuns pentru variabila 5) dintre respondenti considera ca blended-learning, în cazul programului de formare ,,Managementul clasei. Managementul crizei”, a fost bine organizat si echilibrat. Deoarece 37,1% dintre cadrele didactice chestionate sunt de parere ca echilibrul a fost realizat la un nivel bun de satisfactie (variabila 4), se poate concluziona ca impactul a fost optim. În corelatie cu raspunsurile obtinute pentru ceilalti itemi, aprecierea impactului sistemului blended-learning este pozitiva.

 

Itemul 7 – deoarece, în lipsa unui tutoriat adecvat, activitatile de formare online pot sa-si atinga scopurile doar partial, a fost necesara cercetarea masurii de raspuns al formatorilor fata de nevoile de spijin ale cursantilor.

Suportul formatorilor pentru activitatile online
 FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid 354.84.84.8
 43331.431.436.2
 56763.863.8100.0
 Total105100.0100.0 

Din analiza statistica a frecventelor se desprinde concluzia ca participantii la programul de formare au apreciat interventiile de sprijin ale formatorilor cu un scor foarte bun (63,8% raspunsuri cu variabila 5 si 31,4% raspunsuri cu variabila 4). Doar 4,8% dintre cursanti au apreciat aceste interventii cu un scor mediu, ceea ce înseamna ca eu existat nevoi de formare sau de lucru pe platforma întâmpinate partial. Chiar daca procentul are o mica reprezentativitate statistica, se impun totusi unele masuri ameliorative pentru seriile urmatoare de formare.

 

Itemul 8 – unele dintre disfunctiile generate de formarea la distanta pot fi cauzate de caracteristicile tehnice ale platformei, motiv pentru care acest item a fost orientat strict catre acest instrument de lucru.

Platforma online
 FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid 31312.412.412.4
 43331.431.443.8
 55956.256.2100.0
 Total105100.0100.0 

Pentru 56,2% dintre respondenti platforma nu a prezentat probleme la accesare si la utilizare. 31% au utilizat platforma cu usurinta, desi este posibil sa fi existat unele dificultati surmontabile individual. Dat fiind faptul ca, în cadrul unui program de formare, se impune urmarirea nevoilor profesionale si a evolutiei fiecarui cursant, cele 12,4% procente de raspuns cu scor mediu necesita vigilenta.

 

Itemul 9 – acest item a solicitat aprecierea raportului dintre nevoile de dezvoltare profesionala si fiecare dintre cele doua sisteme de formare continua (directa si blended-learning).

Impact
 FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid 221.91.91.9
Valid 398.68.610.5
 43432.432.442.9
 56057.157.1100.0
 Total105100.0100.0 

Se observa ca, pentru un procent majoritar si semnificativ statistic, blended-learning este perceput ca o buna modalitate de raspuns la nevoile de dezvoltare profesionala. Totusi, exista si cadre didactice care acorda un scor mic (1,9% raspunsuri cu variabila 2) programelor de formare în acest sistem. Aceasta înseamna ca, într-un procent de normalitate statistica, exista cadre didactice care ramân fidele sistemului clasic de formare.

 

Itemul 10 – deoarece impactul este corelat cu intentiile de includere a blended-learning în experientele viitoare de dezvoltare profesionala, acest item a vizat o posibila fidelitate a cursantilor fata de acest sistem.

Preferinta
 FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid 276.71.96.7
Valid 343.83.810.5
 43331.431.441.9
 56158.158.1100.0
 Total105100.0100.0 

Analiza frecventelor releva mentinerea corelatiilor procentuale cu itemii anteriori. 58,1% dintre cursanti prefera într-o masura foarte mare sistemul blended-learning, în defavoarea formarii de tip fata în fata. Fidelitatea fata de formarea clasica este evidentiata într-o mica masura, ceea ce înseamna ca programul de formare ,,Managementul clasei. Managementul crizei” a avut impact.

V. Concluzii

Recomandări

  1. Extinderea studiului de impact la celelalte grupe și programe de formare blended-learning desfăsurate în Proiectul „PEER (Profesioniști în Educație Europeană și Reformă)”, astfel încât rezultatele să capete relevanță la scară mare;
  2. Reevaluarea și adaptarea unor conținuturi la nevoile de formare specifice fiecărei grupe și fiecărui cursant ;
  3. Optimizarea comunicării cu participanții care întâmpină probleme de accesare a platformei online și intensificarea suportului oferit pentru rezolvarea acestora.

Concluzii

Se poate observa că, după cel de-al doilea an de formare, proiectul își atinge obiectivele. Pe de-o parte, cursurile au ajuns în aproape toate localitățile din județ, fiind solicitate de către cadrele didactice. Parcurgerea lor aduce plus-valoare în sistemul de învațământ, vizibilă atât în rezultatele la examene, cât și activitățile extracurriculare sau în diversificarea metodelor si strategiilor de predare-învatare-evaluare. În plus, componenta managerială, extrem de însemnată pe fondul descentralizării unităților de învățământ, se îmbunatățește, așa cum se îmbunătățește și relația cu comunitatea locală.

Pe fondul observațiilor făcute pe parcursul cercetării, în ciuda unor disfuncții legate de absența unor comunități de la cursurile oferite prin proiect, se poate constata că impactul este bun și foarte bun (în unele cazuri), comunitățile școlare s-au mobilizat, s-au implicat, calitatea activităților din sistem – de la cea a învățării, utilizării de metode didactice adaptate colectivității de elevi în care funcționează cadrele didactice, modernizarii abordării procesului instructiv-educativ, la cele auxiliare – îmbunatățirea managementului, a relației cu comunitatea prin construcția de imagine, respectiv, activitățile financiar-contabile și de gestiune – sunt supuse unor schimbări ale căror consecințe se vor vedea pe termen lung.